Ierihon este printre cele mai vechi orașe din lume, de asemenea, este orașul cu cel mai vechi zid de apărare cunoscut. Arheologii au descoperit rămășițele a peste 20 de așezări succesive din Ierihon, dintre care prima datează cu 11.000 de ani (până la 9000 î.e.n.), aproape de la începutul epocii Holocene a istoriei Pământului. Izvoarele abundente din oraș și în jurul orașului au atras oamenii de mii de ani. Ierihonul este descris în Biblie ca „orașul palmierilor”.
Primele săpături ale sitului au fost făcute de Charles Warren în 1868. Ernst Sellin și Carl Watzinger au excavat Dealul Sultanului și Tulul Abu el-‘Alayiq între 1907 și 1909 și în 1911, John Garstang a săpat între 1930 și 1936.
Investigațiile cu tehnici mai moderne au fost făcute de Kathleen Kenyon între 1952 și 1958. Lorenzo Nigro și Nicolo Marchetti au efectuat săpături între 1997–2000. Din 2009, proiectul arheologic italo-palestinian de excavare și restaurare a fost reluat de Universitatea „La Sapienza” din Roma și MOTA-DACH sub conducerea lui Lorenzo Nigro și Hamdan Taha, apoi Jehad Yasine din 2015.
Expediția italo-palestiniană s-a desfășurat 13 sezoane în 20 de ani (1997–2017), cu câteva descoperiri majore. Turnul A1 în Epoca Bronzului Mijlociu din sudul Orașului de Jos și Palatul G de pe flancurile estice ale Dealului Primăverii cu vedere la Izvorul din ‘ Ain es-Sultan care este datat din Bronzul timpuriu.
Cea mai veche așezare excavată a fost situată în Dealul Sultanului, la câțiva kilometri de orașul actual. Atât în arabă, cât și în ebraică, tell înseamnă „movilă” – straturi consecutive de locuințe au construit o movilă de-a lungul timpului, așa cum este era obișnuit pentru așezările antice din Orientul Mijlociu și Anatolia.
Primele dovezi ale orașului sunt datate în urmă cu 11 milenii
Ierihonul are dovezi ale așezării care datează din 10.000 î.e.n. În timpul perioadei „Driasul recent” de frig și secetă, locuirea permanentă a oricărei locații a fost imposibilă, cu toate acestea, izvorul Ein es-Sultan a fost un loc de tabără popular pentru grupurile de vânători-culegători natufieni, care au lăsat în urma lor o mulțime de instrumente microlitice în formă de semilună.
În jurul anului 9600 î.e.n., secetele și frigul din „Driasul recent” au ajuns la sfârșit, făcând posibil ca grupurile Natufi să-și prelungească durata șederii, fapt ce a dus în cele din urmă pe tot parcursul anului la o așezare permanentă.
Irod a trebuit să închirieze moșia regală a Ierihonului de la Cleopatra, după ce Marc Antoniu i-a dat-o cadou. După sinuciderea lor în 30 î.e.n., Octavian și-a asumat controlul asupra Imperiului Roman și i-a acordat lui Irod stăpânirea absolută a Ierihonului, ca parte a noului domeniu. Sub domnia lui Irod a fost construit un hipodrom-teatru făcut de rege pentru a-și distra oaspeții și noi apeducte pentru irigarea zonei de sub stânci ca să ajungă la palatele sale de iarnă.
Evangheliile creștine afirmă că Isus din Nazaret a trecut prin Ierihon unde a vindecat cerșetori orbi și l-a inspirat pe un colector de taxe local, numit Zaheu, să se pocăiască de practicile sale necinstite. De asemenea drumul dintre Ierusalim și Ierihon este decorul Pildei Bunului Samaritean.
În era bizantină au fost construite în Ierihon mai multe biserici și mănăstiri creștine
După căderea Ierusalimului în mâinile armatelor lui Vespasian în Marea Revoltă din Iudeea din anul 70 e.n., Ierihon a căzut într-un declin, iar până în anul 100 e.n. era doar un mic oraș de garnizoană romană. În 130 a fost construit acolo un fort care a jucat un rol în înlăturarea revoltei Bar Kochba din 133.
În 333, zona construită a orașului a fost abandonată și a fost construit un Ierihon bizantin, Ericha, la 1600 de metri spre est, pe care este centrat orașul modern. Creștinismul a luat stăpânire în oraș în timpul erei bizantine, iar zona a devenit puternic populată.
Au fost construite o serie de mănăstiri și biserici, inclusiv Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Choziba în 340 și o biserică cu o cupolă închinată Sfântului Eliseu. În secolul VI au mai fost construite cel puțin două sinagogi, de asemenea. Mănăstirile au fost abandonate după invazia sasanidă din 614.
În 2023, situl arheologic din centrul orașului, cunoscut sub numele de Vechiul Ierihon, a fost înscris pe lista UNESCO ca sit al Patrimoniului Mondial al statului Palestina și descris drept „cel mai vechi oraș fortificat din lume. „.
Foto: Isus vindecând un orb în Ierihon, El Greco.
CITEȘTE ȘI:
Asaltul fortăreței evreiești Masada din anii 72-73 e.n.
Templul Ierusalimului a fost distrus de două ori până în secolul I
[…] Ierihon a fost cel mai vechi oraș fortificat din lume […]